Statistici „negre“ la ITM

În primele 9 luni ale acestui an, inspectorii Inspectoratului Teritorial de Muncã Vaslui s-au confruntat cu nu mai putin de 13 accidente soldate cu incapacitate temporarã de muncã si douã accidente mortale. De asemenea, tot în aceeasi perioadã, au fost desfãsurate 1.100 de actiuni de control pe linia securitãtii si sãnãtãtii în muncã. În urma controalelor au fost aplicate 82 de sanctiuni în valoare totalã de 505.000 de lei. De asemenea a fost opritã activitatea la 30 de unitãti si alte 359 de echipamente au fost oprite din functiune.

Fierbãtorul buclucas

Un incendiu izbucnit ieri la locuinta Florinei C., din Husi, strada Eroilor, bl.16, a pus pe jar sectia de pompieri Husi. Acestia s-au deplasat la locul incidentului cu o autospecialã si au reusit stingerea incendiului înainte ca acesta sã se propage în toatã locuinta. Din cercetãri a reiesit faptul cã flãcãrile au izbucnit din vina fiicei proprietarului imobilului care a uitat un fierbãtor sub tensiune într-un recipient de plastic. Din fericire pagubele înregistrate au fost minore. Au ars un scaun, un dulap de bucãtãrie si a fost afectatã tencuiala.

Sursa: Adevarul de Vaslui

Rãmâne cu vila

HOP Contabila sefã a Primãriei Husi poate rãsufla usuratã cel putin pentru o vreme, frumoasa vilã a domniei sale, din cartierul rezidential Brosteni, nu se mai aflã în pericol de demolare!

Un comunicat de presã al prefectului Ciprian Iftimoaei, cel care s-a implicat voluntar în medierea disputei dintre husenii Volusniuc si Neculau, ambii cu pretentii de proprietate asupra terenului de sub vila directoarei Trofin, dã dreptatea lui Neculau. Volusniuc, cel are i-a intentat Saftei Trofin proces de evacuare, cu vilã cu tot, de pe terenul «lui», iatã cã pierde în ochii oficialilor judeteni, care ar fi fost chiar culmea sã subscrie la dãrâmarea unei frumoase vile, construite din «sudoarea fruntii» directorului economic al Primãriei Husi, Safta Trofin.

CONCLUZIA O sãptãmânã întreagã i-a trebuit prefectului Ciprian Iftimoaei sã se edifice în cazul celor 9900 mp din cartierul Brosteni, Husi, disputati de 11 ani în instantã. Intrigat de faptul cã institutia pe care o conduce de curând a catadicsit sã elibereze douã titluri de proprietate pe aceeasi suprafatã de teren, dar, spun cârcotasii, motivat si de faptul cã pe o bucatã din teren, însãsi contabila sefã a Primãriei locale, Trofin, si-a ridicat, cum-necum, o vilã frumoasã, Iftimoaei a vrut sã afle adevãrul! Si l-a aflat, sustine aceasta. Degeaba crede Volusniuc faptul cã are vreun drept de proprietate acolo, pentru cã prefectul a fãcut «sãpãturi» si iatã ce a depistat: Volusniuc nu merita acel pãmânt, deoarece, în 1995, când i s-a fãcut titlul de proprietate, el nu figura, conform legii, cu terenul respectiv în Registrul Agricol. Avea doar o adeverintã de proprietate (din 1991), emisã de Comisia Local Husi, nevalabilã, pentru cã, spune prefectul, era anulatã de o hotãrâre a comisiei judetene de fond funciar (370 din anul 1993). Obtine chiar si asa titlul de proprietate în 1995 (fapt care, odatã admis, ilustreazã modul cel putin caraghios prin care Prefectura Vaslui i-a fãcut în acea vreme pe unii proprietari pe pãmânturi). În 1996, intrã si Vasile Neculau în joc, care în baza unei hotãrâri judecãtoresti are dreptul la peste 9 hectare de teren intravilan în Husi. Cum Volusniuc stãpânea deja pãmântul pãrintilor lui Neculau, s-a purces, conform investigatiilor prefectului Iftimoaei, la o întelege pe cale amiabilã a celor doi. Si astfel în 2001, pe 13 noiembrie (zi cu ghinion, se va observa mai târziu!), Volusniuc dã o declaratie prin care acceptã un schimb de terenuri cu Neculau, în asa fel încât pãmântul de la care se bat cei doi si astãzi, sã rãmânã în posesia lui Neculau, iar Volusniuc sã ia în altã tarla. Fericiti de împãcarea celor doi rãzboinici, Primãria Husi si Prefectura Vaslui se repede sã îi facã si lui Neculau titlu de proprietate de terenul în cauzã, dar, din grabã, uitã sã i-l modifice pe a lui Volusniuc. Abia în 2004 se constatã oficial cã ambii huseni sunt proprietari cu acte în regulã pe hectarul respectiv. De aici, procesele! Volusniuc nu a mai vrut schimbul si-a mentinut dreptul de proprietate. Neculau, în baza actului detinut legal, s-a apucat sã vândã din teren (din mânã în mânã, pânã a ajuns si la Safta Trofin!) si... s-a ajuns ca astãzi nici mãcar judecãtorii sã nu mai poatã limpezi situatia.

Volusniuc crede cã are cu ce “ataca“ convingerea Prefecturii!

SURPRINZÃTOR În timp ce prefectul Iftimoaei pare cã s-a convins al cui este, vorba poporului, sacul cu fãinã, Mihai Volusniuc sustine cã declaratia despre care vorbeste Iftimoaei (semnatã pe 13.11.2001) este de mult anulatã pe cale judecãtoreascã. Dacã spusa acestuia e justificatã, iar dovada va fi prezentatã în instantã, atunci procesul pe care Volusniuc l-a intentat deja actualilor proprietari ai celor 9900 mp (inclusiv doamnei Safta Trofin) va avea un continut... efervescent. Bazat, ce-i drept, pe actele emise aiurea de Primãrie sau Prefecturã sau pe hotãrâri judecãtoresti obtinute în timpul celor 11 ani de procese, Volusniuc se tine tare pe pozitie si îi dã mari emotii doamnei Safta de la Primãria Husi. Nu micã i-ar fi mirarea acesteia sã se trezeascã, peste noapte, cu vila fãcutã zob, gratie unei hotãrâri inopinate a Judecãtoriei Husi. “Am acte doveditoare pentru a arãta cã pãmântul este al meu si o sã vedeti cã al meu va fi“, se laudã Mihai Volusniuc.

Prefectul Iftimoaei este conciliant!

Prefectul Ciprian Iftimoaei lasã sã înteleagã cã, datoritã acestor gafe inadmisibile (sau, ar spune unii, ilegalitãti) comise de Primãria Husi si Prefectura Vaslui, care au dus la încurcarea datelor acestui caz controversat, pânã si Justitia va avea o temã grea de rezolvat. De aceea, le sugereazã pãrtilor o întelegere amiabilã, însã îsi încheie declaratia printr-o frazã care naste o intrigã, pentru cã nu lãmureste cine va initia “o nouã actiune în instantã“: “Având în vedere cele prezentate si faptul cã o parte din suprafata aflatã în litigiu a fost înstrãinatã de Neculau Vasile, neputându-se pune astfel în aplicare sentinta civilã nr. 860/18.10.2004 (cea care îi anuleazã lui Neculau dreptul de proprietate asupra celor 9900 mp) s-a stabilit ca singurele solutii posibile de rezolvare a problemei, sã fie ori rezolvarea pe cale amiabilã între pãrti, ori “o nouã actiune în instantã“, a declarat prefectul judetului

Sursa: Adevarul de Vaslui

Chef de chef la Ghermanesti

BUCURIE Petrecere mare, ieri, la Ghermãnesti, comuna Drânceni, acolo unde de ziua Sfintei Parascheva, localnicii prãznuiesc an de an hramul satului! Anul acesta însã, festivitãtile organizate în plin centrul resedintei de comunã au fost cum nu au mai vãzut ghermãnestenii la ei acasã: le-a cântat cântece pe alese „Trandafir de la Moldova“, iar folcloristul moldovean Mihai Ciobanu le-a dedicat piesã dupã piesã. Au sfârâit micii pe gratarele încinse, berea s-a servit cât a fost ziua de mare, iar, prin multime se zãreau oficilitãtile din judet, dar si de la Bucuresti, venite anume pentru a petrece de rând.. cu poporul!

SÃRBÃTOARE Atmosferã plãcutã, ieri, în centrul satului Ghermãnesti, acolo unde, dupã slujba de la bisericã, oamenii s-au strâns cu totii, la o serbare, asa cum nu le-a mai fost dat sã vadã în ultimii ani în satul lor. Pe o scenã mare, le-au cântat localnicilor, cu drag, „Trandafirii de la Moldova“. „Nu ne asteptam sã se facã la noi în sat asa ceva. Cicã pânã disearã, vine si Mihai Ciobanu de la Chisinãu. „Trandafir de la Husi“ cântã tare frumos. Sunt buni, domnule, n-ai ce le face! Noi am auzit cã va fi ceva frumos în centrul satului, dar nu stiam ce o sã se facã“, s-a bucurat Elena, 66 de ani. S-au început apoi horele si sârbele, ca la ceas de mare sãrbãtoare. Bãtrânelor strânse grãmadã nu le-a scãpat nimic : „Ne-a adus si mici. Numai la târg, la Ziua Crucii, când vine bâlciul la Husi mai mâncam noi odatã mici. Acum ne-au adus si la noi. Frumos! Sã ne mai bucurãm si noi, cã stãm în sat si nu stim nimic cum e lumea si cum mai petrec altii. Uite primarul cu tricolorul la gât. Bravo lui, cã face spectacol“, au comentat vârstnicele.

„N-a mai fost la noi în ultimii ani asa ceva“

În Ghermãnesti sunt oameni vrednici, gospodari, cãrora se pare cã le-a lipsit o serbare sãteascã, precum cea organizatã ieri. „Eu vã spun cã am 45 de ani si numai înainte de revolutie se mai fãceau baluri. Venea câte un tobosar si unul cu vioara si jucam pânã dimineata. Dupã aceea, nu a mai fost asa ceva. Noi, la tarã, vrem sã ascultãm o muzicã popularã de-a nostrã, cum era odatã. Nu a mai fost în ultimii ani asa frumos. Îmi place Trandafior de la Moldova, pentru cã i-am vãzut la televizor la Pro Tv. Vã spun sincer cã acolo i-am vãzut. Bravo la cine i-a adus la noi în sat. Eu pentru ei am venit aici“, a spus Jãnica din Ghermãnesti.

Prin multime, demnitarii!

Organizitorii n-au omis nimic. S-au gândit cã la hora satului vor veni si vârstnicii, iar acestia, între douã jocuri, mai trebuie sã se si odihneascã. Asa cã bãncile de lemn au fost însirate aproape de scenã, astfel ca artistii adusi de autoritãti sã fie vãzuti de toatã lumea. Surpriza a fost cã prin multime au fost de gãsit chiar si demnitari, fie de la judet, fie de la Bucuresti. Vicepresedintele CJ Vaslui, Corneliu Bichinet si deputatul Dan Marian s-au asezat si ei pe bãnci sã priveascã, de rând cu lumea, la cântãreti. „Cred cã este foarte important ca orice sat sã aibã o zi a lui. Am venit cu bucurie aici, unde stim cã e un sat de oameni foarte gospodari, sã petrecem alãturi de ei, mai ales cã aici este si un primar bun, membru PRM, Gelu Pecheanu, care vãd cã îsi face treaba. Ziua satului este un prilej de a aduce oamenii laolaltã, de a se reaminti traditiile noastre, obiceiurile nostre si chiar mã bucur cã se organizeazã manifestãri ample. În judet la noi, numai trei, patru primari nu au fixat o zi a comunelor, dar poate o vor face si ei „, a declarat Corneliu Bichinet.

„Este comuna mea de suflet“

Deputatul Dan Marian a declarat cã s-a implicat în organziarea evenimentului, tocmai pentru cã Drâceniul, inclusiv satul Ghermãnesti, au o însmenãtate aparte pentru el. „Cred cã este o sãrbãtoare reusitã. Oamenii se bucurã, îi vedem cum le pare bine cã în satul lor se dã un spectacol, se marcheazã hramul satului într-un fel mai deosebit. Eu m-am implicat personal în organizarea sãrbãtorii, alãturi de primarul Pecheanu, pe care eu îl cred a fi unul dintre cei mai buni primari din zonã. Motivul pentru care am vrut ca totul sã iasã frumos a fost, recunosc, unul de suflet. Aici s-a nãscut tatãl meu si îi simt aproape pe toti acesti oameni. De altfel, încurajez ca în toate comunele sã se facã asemnea sãrbãtori. Oamenii au nevoie, pe lângã muncã, si de o zi de bucurie, de joc, de relaxare. Si cred cã azi s-a reusit asta „, a declarat Dan Marian.

Sursa: Adevarul de Vaslui

Husul va avea o canalizare modernã

BANI Municipalitatea huseanã are de ce sã fie multumitã. Proiectul de „reabilitare a sistemului de alimentare cu apã potabilã, a sistemului de canalizare si a statiei de epurare din municipiul Husi, judetul Vaslui“ a fost aprobat la nivel de Guvern, astfel cã este de asteptat sã se organizeze si licitatia de executie. Proiectul, în valoare de 10 milioane de euro, va rezolva în totalitate problemele cauzate de conductele pentru canalizare si alimentare cu apã, vechi si uzate.

Guvernul a aprobat Hotãrârea pentru aprobarea listei cuprinzând patru obiective de investitii si a indicatorilor tehnico-economici, din cadrul Proiectului „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apã si canalizare, a statiilor de tratare a apei potabile si statiilor de epurare a apelor uzate în localitãtile cu o populatie de pânã la 50.000 de locuitori“, derulat prin intermediul Companiei Nationale de Investitii „C.N.I.“ - S.A. Vestea bunã pentru judetul Vaslui este cã s-a aprobat si proiectul „Reabilitarea sistemului de alimentare cu apã potabilã, a sistemului de canalizare si a statiei de epurare din municipiul Husi“, proiect îndelung asteptat de conducerea primãriei locale. Proiectul de la Husi face parte dintr-un program mai mare, la nivel national, intitulat „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apã si canalizare, a statiilor de tratare a apei potabile si statiilor de epurare a apelor uzate în localitãtile cu o populatie de pânã la 50.000 de locuitori“. Conform informatiilor de la Ministerul Lucrãrilor Publice, proiectele aprobate în 8 octombrie au în vedere combaterea poluãrii transfrontaliere prin dezvoltarea infrastructurii de mediu (statii de epurare a apelor uzate si sisteme de canalizare) în bazinele hidrografice ale râurilor Somes, Crisuri, Mures, Prut, Jiu, Ialomita si Dunãrea, începând cu zona amonte a acestora, ca si îmbunãtãtirea calitãtii apei potabile furnizate populatiei, inclusiv în localitãtile unde aceasta prezintã neconformitãti majore (existã localitãti în care alimentarea cu apã se asigurã direct din Dunãre). La nivel national, proiectul va fi coordonat de Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice si Locuintelor si implementat prin intermediul Companiei Nationale de Investitii.

Sursa: Adevarul de Vaslui

Mega-petrecere de zilele Husului

REUSITÃ Zilele Husilor, la superlativ! Gratie unei organizãri asa cum n-a mai fost în „orasul dintre vii“, mii de huseni s-au distrat în acest week-end pe cinste, cântând si dansând în mijlocul urbei, ca la ceas de mare sãrbãtoare!

Artistii care au evoluat pe scena amenajatã în Piata Triocolorului s-au arãtat entuziasmati de cãldura publicului husean, care le-a oferit cu generozitate aplauze, pentru fiecare piesã dedicatã lor. Aproape la fel de ovationat ca si Margareta Clipa, interpreta de muzicã popularã care a fãcut senzatie în multime, a fost si primarul Jan Ciupilan. Deloc învãtat cu emotiile scenei, dar si cu asemenea manifestãri de simpatie, primarul Husului s-a cam încurcat în... discursul oficial. Si-a gãsit însã bine cuvintele când a fost sã înmâneze un premiu de onoare pentru sportiva Cristina Grigoras, canotoare de aur a orasului.

Pentru miile de oameni care au fost prezenti în serile de sâmbãtã si duminicã în Piata Tricolorului din Husi, pentru a-si sãrbãtori orasul, impresia organizãrii acestui eveniment a fost una cu totul specialã. Muzica de calitate, artisti încântati de public, atmosferã de zile mari si o sonorizare care nu a lãsat loc de comentarii. Ansamblul de suflet al husenilor „Trandafir de la Moldova“ a dovedit cã îsi meritã renumele, artistii - dansatori si instrumentisti - demonstrând virtuozitate în programul artistic cu care au venit în fata miilor de localnici. Margareta Clipa, îndrãgita moldoveancã ce interpreteazã ca nimeni alta antrenanta melodia „Zi-i, Vasile, zi-i“ a fãcut senzatie. Marea de oameni prezentã în Piata Tricolorului s-a pus pe joc, în asentimentul artistei care îi încuraja de pe scenã. „Este frumos. Vã spun sincer, cã bãtrân cum sunt, am dansat în stradã. Nu a mai fost niciodatã la noi în Husi un spectacol asa de furmos. Cine l-a organizat, sã trãiascã. Pãrerea mea cã au fost cam 4000 de oameni. Am 59 de ani si eu n-am mai vãzut ca toatã lumea sã danseze, sã se bucure asa. Cred cã oamenii au sperantã în ei, au încredere cã o sã fie bine. S-a bucurat toatã lumea! Asta e cel mai important“, a spus Ion Balan, 59 de ani. Pentru ca nimic din ce se petrece pe scenã sã nu fie ratat de publicul aflat în toate colturile pietii, au fost amplasate douã ecrane uriase. „Mie cel mai mult mi-a plãcut Margareta Clipa si Trandafir de la Moldova“, a spus Diana, o fetitã de doar 11 ani, prezentã si ea la sãrbãtoare.

Standurile pestrite i-au bucurat pe privitori!

DIVERS Ineditã a fost si ideea de a pune diverse standuri în preajma Parcului Central, cu mici, bere, o expozitie cu vinuri locale, apartinând „Case de Vinuri Husi“, dar si standuri cu obiecte din lut sau confectionate din rãchitã. Peste tot, tineri îmbrãcati în costume populare. “Ideea a fost foarte bunã. Dã impresia de zi festivã. E ceva care nu neaparat însemnã comert, cât bucuria de a primi. Vii, auzi muzicã popularã, vezi un mester lucrãnd la un cos, e ceva care ne aminteste de origini. Noi, husenii, ar trebuie sã avem mai des asemnea manifestãri. Cred cã meritãm“, a spus Loredana Hodea, cadru didactic.

Primarul Ciupilan fatã în fatã cu o campioanã mondialã!

De departe, cel mai emotionant moment al serii de sâmbãtã a fost cel în care sportiva Cristina Grigoras a fost chematã pe scenã. Primarul Jan Ciupilan, cunoscut de altfel ca o persoanã senzitiv, a arãtat cã nu i-a fost prea usor sã o prezinte pe una dintre mândriile Husului, miilor de oameni prezenti în Piata Tricolorului. „Ea este o sportivã cu care ne mândrim, o sportivã cãreia vrem sã îi multumim cã ne-a adus atâta onoare. Ea a câstigat o multime de medalii de aur pentru renumele Husului, al husenilor. A fost propusã ca cetãtean de onoare si din punctul meu de vedere, ea meritã o asemenea recompensã“, a declarat primarul, vãdit emotionat. La fel de emotionatã a fost si sportiva, care, spune ea, desi este învãtatã cu competitiile si cu cea mai înaltã treaptã a podiumului, nu e usor sã fii în fata a mii de oameni, toti din orasul tãu si toti bucurându-se pentru realizãrile tale. Ca semn de multumire pentru activitatea sa bogatã, Cristina a primit din partea primarului Jan Ciupilan, reprezentant al Primãriei Husi, suma de 50 milioane de lei vechi. Cristina a apreciat foarte mult gestul si a spus cã „nu mã asteptam sã am parte de o asemenea recunoastere în fata întregului oras. Nimic nu poate fi mai frumos decât aprecierea si încurajãrilor oamenilor din orasul tãu, a oficialitãtilor locale“.

Modelul Titi de la Barlad: Ia sarmaua, neamule!

Cine a fost inspirat ca duminicã sã treacã prin preajma Parcului Central al orasului, înseamnã cã nu a ratat cele douã suprinze pregãtite de Zilele Husilor: sãrmãlutele calde, în frunze de varzã si pe primarul Jan Ciupilan, în posturã de ospãtar sârguincios. Desi multora nu le-a venit sã creadã, Jan Ciupilan, secondat de viceprimarul Nicu Ciupilan, formau echipa care serveau husenii pofticiosi cu sãrmãlute. Cu toate cã mirosul delicateselor era cât se poate de îmbietor, muzica de fanfarã asigura cadrul festiv, iar chemãrile oficialilor erau dintre cele mai prietenoase, husenii s-au dovedit a fi cu un real bun simt si nu s-au cãlcat în picioare sã primeascã pofticioasa mâncare gratuitã. Asteptau cuminti sã le vinã rândul, primarul Ciupilan fiind cel care îi îndemna sã primeascã sãrmãlutele si sã le guste cu încredere. Cei mai multi însã, nu îsi puteau lua ochii de la primul ales al urbei, al cãrui costumatie era cu totul diferitã fatã de ceea ce era pânã acum reprezentantiv pentru „dom’ primar“: cu halat alb si mai ales cu o bonetã înaltã, albã, pe cap, Jan Ciupilan nu pãrea deloc încurcat în a servi husenii care îi ajungeau în fatã. Neobosit, primarul îsi îndemna concetãtenii: “Vã rog, poftiti! Luati, sunt foarte bune. Este Ziua Husului“, spunea zâmbind, alesul. Nici Ciupilan si Aurel Cãciulã însã, nu au sesizat cã marea majoritate a husenilor vroiau sãrmãlute de la primar, motiv pentru care l-a îndemnat pe primar sã le mai lase si lor „musterii“, nu de alta, dar sã se rãceascã sãrmãlutele deja asezate în farfurii. „În primul rând, nu ne asteptam. Eu chiar am vrut sã plãtesc, dupã ce mi-a întins primarul farfuria cu sarmale, nestiind cã e gratis. Cred cã e un gest frumos, mai ales cã e o zi festivã. Dupã cum vedeti, nu prea se înghesuie lumea si asta aratã bunã crestere. Sãrmãlutele sunt foarte bune, cred eu“, a spus Camelia Idriceanu, 32 de ani.

Sursa: Adevarul de Vaslui