Ghitã Berbece, înfundat de tot!

PROCESUL ANULUI 2009 Final de dosar în cazul Ghitã Berbece. Dupã câteva luni de cercetãri, fostul sef al Vãmii Albita, a fost pus oficial sub acuzare de cãtre procurorii DIICOT, procesul urmând a începe în luna ianuarie 2009.

Dupã aproape cinci luni de cercetãri în stare de arest, gruparea lui Berbece va ajunge în fata judecãtorilor, într-unul dintre procesele rãsunãtoare de evaziune din Moldova. Gruparea „Berbece-Rodideal“ urmeazã sã rãspundã penal pentru modul în care mai multe masini încãrcate cu tigãri au fost introduse ilegal în România, cu complicitatea unor functionari importanti ai statului român. Fostul director de vamã este acuzat oficial de „initierea unui grup infractional organizat, participatie improprie la înselãciune, nerespectarea operatiunilor de import-export si punerea în circulatie, fãrã drept, a unor produse purtând mãrci identice sau similare cu o marcã înregistratã“. În procesul care se va derula în perioada imediat urmãtoare, alãturi de Berbece vor sta si prietenii acestuia de afaceri: Vasile Rodideal, Bogdan Ionut Radu si Nicu Cercel. Surse din interiorul Vãmii Albita sustin cã, în timp ce Berbece stã în puscãrie pentru faptele sale, prin acest punct de frontierã functioneazã cel putin cinci filiere de tigãri protejate de politie, iar Albita a devenit cel mai important punct de contrabandã de pe frontiera de est a României.

Alaturi de Berbece, au fost trimisi în judecatã pentru infractiuni de evaziune si grup infractional si ceilalti trei complici, arestati odatã cu el: Vasile Rodideal, Nicu Cercel, constãnteanul la care au ajuns unele transporturi de tigãri, si Bogdan Ionut Radu. Avocatii angajati de familie sã îl reprezinte pe fostul sef de la Vama Albita, Ghitã Berbece au renuntat, pe rând, sã îl mai reprezinte pe fostul „boss“ de la Albita. Pânã acum, se spune, Ghitã Berbece a schimbat 6 avocati, cu care nu a reusit deloc sã se înteleagã. Cu mare reticentã, o avocatã din Bucuresti, Gina Halas, a acceptat sã facã o scurtã declaratie despre dosarul la care ei au renuntat sã mai lucreze. Anterior, împreunã cu sotul ei, cunoscutul avocat, Cãtãlin Halas, l-au apãrat un timp pe Ghitã Berbece. Acum, avocata Halas refuzã sã divulge aspecte din dosar, însã a dat câteva explicatii pentru decizia de a renunta, atât ea, cât si sotul, la a mai lucra cu Ghitã Berbece. Din punctul de vedere al fostei apãrãtoare, Berbece este pe cale de a-si face si mai mult rãu singur, tot schimbându-si avocatii. „Nu, nu-l mai apãrãm demult, nici eu, nici sotul meu (pe Ghitã Berbece, n.r.), pentru cã noi nu facem ce ne spune clientul, care trebuie sã ne asculte sfaturile. Noi am avut un punct de vedere în ceea ce priveste apãrarea, iar dumnealui alt punct de vedere. La momentul acesta, nu stiu cine îl mai reprezintã pe domnul Berbece, dar pãrerea mea este cã s-au perindat mai multi avocati, pentru cã dumnealui este poate un client mai dificil. Dosarul are un grad de dificultate mediu, sã spun asa, si, chiar de as vrea, nu pot sã spun mai multe lucruri din dosar. Pãrerea mea sincerã ca avocat nu mi-o pot exprima. O vreme, dupã ce am renuntat la a-l mai apãra, m-am mai uitat pe Internet dupã dosar, sã vedem unde a ajuns, dar am renuntat si la asta. Este genul de client care, cu cât îsi schimbã avocatii, cu atât mai mult si-i va schimba si nemultumit va fi tot timpul, si pânã la urmã se va alege praful de situatia lui“, a fost de pãrerea avocata Gina Halas. Cu toate acestea, am aflat cine este avocatul oficial al lui Berbece, în acest moment. Fostul sef de Vamã este asistat în fata judecãtorilor de avocatul Ionel Nechita, cel care îl va apãra si pe Rodideal în procesul care se anuntã.

Apar si primele înregistrãri

Odatã cu trimiterea în judecatã a celor patru inculpati, apar si primele probe pe care procurorii Directiei de Investigate si (DIICOT) le-au strâns pânã în momentul retinerii celor implicati. Conform cotidianului „Ziarul de Iasi“, care a publicat sâmbãtã o serie de discutii telefonice dintre fostul sef de vamã si Bogdan Ionut Radu, cei doi discutau deschis despre masinile de tigãri care urmau sã intre în vamã, ca si despre personalul care era implicat în actiune. Culmea, desi discutiile scot la ivealã si implicarea altor vamesi de la Albita în aceastã afacere de milioane de euro, niciun alt functionar din vamã nu a fost inculpat în acest dosar.

Evaziune de peste 1 milion de euro

În 17 iulie, patru din cei cinci inculpati în dosarul „Tigareta Albita“ au fost retinuti de procurorii DIICOT si politisti, la Vaslui si Iasi. Din iulie si pânã în prezent, al cincilea, un cetãtean basarabean, Vladimir „Vova“ Mardar, nu este de gãsit. Ghitã Berbece si complicii sãi în cea mai mare actiune de contrabandã de tigãri de pe frontiera de est a României riscã ani grei de închisoare. Anchetatorii au spus cã detin probe solide împotriva sefului Vãmii Albita, o serie de convorbiri telefonice în care acesta îsi dãdea acordul pentru ca TIR-urile burdusite de tigãri sã treacã prin vamã fãrã probleme. Este vorba de convorbiri ale lui Berbece cu interlopul Vasile Rodideal, în care acesta îi spune, codificat, cã vor trece câteva masini cu tigãri prin vamã, pe care acesta trebuie sã le lase sã treacã fãrã probleme, dar si convorbiri între seful de vamã si Bogdan Ionut Radu. Cum Berbece era de acord, TIR-urile cu sute de mii de pachete de tigãri erau lãsate sã treacã prin PTF Albita, fãrã incidente. Acestea au tranzitat teritoriul României si au fost interceptate la Constanta, de echipe speciale de la Inspectoratul General al Politiei de Frontierã, Politiei si Jandarmeriei. Din probele administrate, a rezultat cã gruparea infractionalã a introdus în tarã, în aprilie, ascunsã în spatii special amenajate în interiorul a trei cisterne, o cantitate totalã de peste 450.000 de pachete de tigãri. Ulterior, în iulie, a mai fost introdusã în mod fraudulos o cantitate de tigãri disimulatã în transport de sucuri, efectuat de cãtre învinuitul Mardar Vladimir, care s-a folosit de documente emise de o firmã fantomã din Republica Moldova. Valoarea estimatã a prejudiciului cauzat bugetului de stat depãseste un milion de euro.

Sursa: adevarul de vaslui

Farmacie la tarã!

SEMNE BUNE Una dintre cele mai mari probleme ale oamenilor din satele vasluiene, lipsa punctelor farmaceutice, dã semne cã poate fi rezolvatã în urmãtoarea perioadã, în asa fel încât bolnavii de la tarã sã nu mai facã drumuri lungi si costisitoare pânã la farmaciile din oras. La Râsesti, un sat cu peste 1700 de locuitori, s-a deschis deja un astfel de punct farmaceutic, iar bãtrânii locului sunt cei mai bucurosi cã au acum „farmacia“ la doi pasi de casã.

NEVOIE Pentru un simplu paracetamol sau pentru medicamente specifice unor boli cronice si destul de grave, oamenii satelor de pe valea Prutului sunt nevoiti sã ajungã la oras, cu pretul zilelor pierdute pe drum si al banilor cheltuiti pe transport. În orice localitate din mediul rural vasluian se doreste centralizarea problemelor cu care se confruntã cetãtenii, lipsa punctelor farmaceutice este una dintre primele trei probleme semnalate, alãturi de drumurile rele si lipsa sistemului de aductiune a apei potabile. Putine sunt comunele care au reusit, pânã acum, sã înfiinteze mãcar în satul resedintã de comunã, un punct farmaceutic. „Noi nici nu ne asteptãm vreodatã ca sã avem farmacie la noi, cã e satul cam mic. Nici la scoalã nu avem decât vreo 10 elevi. Suntem bolnavi si noi si bãtrâni, mergem la Husi, nu avem ce face. Da, bar avem, dar farmacie, nu“, a declarat Ileana, 61 de ani, din Bobesti, comuna Duda Epureni, unul dintre cãtunele în care, chiar dacã este nevoie, nimeni nici nu sperã mãcar sã se înfiinteze vreodatã o farmacie.

La Râsesti, „minunea“ s-a înfãptuit!

Recent, în satul Râsesti s-a deschis un punct farmaceutic. Familia Mariana si Marcel Burhuc au investit în realizarea acestui obiectiv, atât de dorit de oamenii satului, dar si de locuitorii satelor vecine, Chersãcosu, Sopârleni, Drânceni sau Albita. „Nu neste o farmacie, ci doar un punct farmaceutic, dar initiativa noastrã este deosebit de apreciatã de oameni. Nu ne este foarte usor, cã e o investitie importantã, dar sperãm sã ne bucurãm de spijinul autoritãtilor locale“, a spus farmacista Mariana Burhuc. Ca la începutul oricãrui lucru important, existã si probleme ce trebuie rezolvate. „Avem nevoie de un teren, 500 mp, pe care sã ne construim noi o clãdire dup normele europene. Acum, desi e apreciat de toatã lumea, acest punct farmaceutic nu prea are conditii asa cum ni le dorim. Am apleat la domnul primar, care a promis cã ne spijinã“, a precizat Maricel Burhuc. Primarul comunei, Gelu Pecheanu, a venit în urmã cu douã zile sã viziteze farmacia si le-a dat asigurãri investitorilor, cã îi va spijini în gãsirea terenului.

„Sunt bãtrân si greu era sã plec pe drumuri, dupã medicamente“

Vârstnicii satului, dar si mamele cu copii mici sunt cei mai bucurosi cã s-a adus „farmacie“ la ei în sat. „Eu sunt bolnav si cu inima si cu mai multe probleme. O multime de medicamente îmi trebuie. Nu se poate fãrã ele. Acum e aproape de casã. Si eu am scãpat de drumuri la Husi“, a spus Mihalache Dulce, 77 de ani, localnic.

Sursa: Adevarul de Vaslui

Dosarul “Lotul Albita” ajunge la Curtea Constitutionalã

Dosarul de coruptie al celor patru membri ai lotului Albita - Ghitã Berbece, Vasile Rodideal, Ionut Bogdan Radu si Nicu Cercel - a fost suspendat, ieri, de Curtea de Apel Iasi pentru o scurtã perioadã si a fost trimis la Curtea Constitutionalã. Aparatorii primilor trei inculpati au formulat exceptii, invocând ilegalitatea prelungirii mandatelor preventive de arestare. Ei sustin cã ultima prelungire a arestãrii ar fi fost efectuatã cu încãlcarea prevederilor legii, respectiv dupã expirarea termenului legal. Cu sprijinul apãrãtorilor lor, Berbece, Rodideal si Radu au formulat recurs împotriva prelungirii arestãrii preventive dispuse în cursul urmãririi penale.
Vasile Rodideal, Ionut Bogdan Radu, Ghitã Berbece si Nicu Cercel sunt acuzati de facilitarea transportului de tigãri de contrabandã la granitã. Potrivit anchetatorilor, în perioada februarie - iulie 2008, în mai multe rânduri, acestia au instigat direct sau mediat alte persoane (soferii de pe mijloacele de transport) pentru ca ei sã introducã în România importante cantitãti de tigãri, ascunse printre alte mãrfuri, pentru care la Autoritatea Vamalã se prezentau documente comerciale si de transport care se refereau doar la bunurile în care tigãrile erau disimulate. În acest fel, cei patru urmãreau obtinerea unui folos material în detrimentul bugetului de stat, constând în valoarea accizelor ce s-ar fi datorat dacã tigãrile erau introduse legal, prejudiciul cauzat astfel fiind de peste un milion de euro.

Sursa: Obiectiv de Vaslui