Noroiul cel de toate zilele!

ÎN NOROI! Locuitorii cartierului “Dacia“ n-au scãpat de traiul în noroaie, chiar dacã, în preajma sãrbãtorilor de iarnã, alesii s-au apucat sã investeascã în aceastã zonã, punând borduri pe marginea strãzilor.

În urmã cu câteva zile, o masinã a Serviciului de Ambulantã a avut nevoie de ajutor sã iasã de pe strãzile cartierului husean Dacia, iar în situatii asemãnãtoare nimeresc zi de zi, marea majoritate a masinilor care au treacãt prin aceastã zonã. Cetãtenii nemultumiti fac de ani de zile sesizãri la Primãrie, pentru a se investi în infrastructura noului cartier, însã abia în 2008 s-a fãcut o oarecare “miscare“ în acest sens. Edilii au ordonat sã se punã borduri la fiecare stradã, sperând pesemne cã, pãsind pe ele, cetãtenii sã se fereascã de noroi. Din pãcate însã, bordurile sunt prea înguste, iar încercarea oamenilor de a pãsi pe ele, presupune o echilibristicã greu de realizat... fãrã antrenament! “Înainte de sãrbãtori au pus borduri, dar nu am înteles de ce le-au pus, dacã tot nu au fãcut strada. Mai e putin si le acoperã noroiul si pe ele. Uitati-vã cum mergem noi cu cizme! S-a topit zãpada si glodul e peste tot. Nu avem cum sã mergem pe borduri, cã riscãm sã cãdem. Ieri sau alaltãieri a venit o masinã de la Salvare si s-a împotmolit. Unii au masini personale si tot asa, rãmân în glod“, a declarat Constantin Cretu, 31 de ani.

Ei spun cã vor moderniza si “Dacia“!

PROMISIUNI Executivul a sustinut adesea cã are în plan modernizarea cartierului “Dacia“, iar punerea bordurilor ar putea însemna un prim început. În “Strategia de dezvoltare localã a municipiului Husi“ pentru perioada programaticã 2007 - 2013“, edilii nu si-au trecut în mod special modernizarea infrastructurii acestui cartier, dar s-au angajat ca în perioada 2009 - 2011, toate strãzile din Husi sã fie la standarde civilizate. Despre bani, alesii sustin cã îi vor obtine prin Programul Operational Regional si de la bugetul de stat.

Sursa: Adevarul de Vaslui

Strategii în ciuda crizei, la Husi

FÃRÃ TEAMÃ! Nici bine n-a început anul 2009, cã executivul Husului s-a apucat de treabã la marele proiect de modernizare al “orasului dintre vii“! Cum era de asteptat, s-a început cu planificãrile.. scrise: pe parcursul a 155 de pagini, sefii administratiei locale aratã comunitãtii nu doar cã stiu perfect cu ce probleme se confruntã urbea, dar îsi fixeazã si termene pentru împlinirea unor obiective extrem de îndrãznete, cu bani din bugetul public sau din programe operationale. Dacã graficele migãlos fãcute de oamenii Primãriei s-ar adeveri, atunci la final de mandat, primarul Jan Ciupilan ar avea un Husi cu infrasctructura, învãtãmântul, cultura, sãnãtatea, serviciile sociale, dar - surprizã! - si turismul, toate la standarde cel putin... europene.

CUTEZÃTORII Alesii Husului sunt mult mai ambitiosi decât s-ar fi bãnuit, motiv pentru care nu se tem sã sfideze pânã si criza economicã de care tot vorbesc majoritatea jurnalelor mass media, în termeni cât se poate de amenintãtori! Argumentul este recenta “Strategie de Dezvoltare a Municipiului Husi pentru perioada programaticã 2007 - 2013“, fãcutã publicã de executivul local. Prin aceasta, s-a dorit o ordonare a actiunilor ce vor fi intreprinse de alesi, în asa manierã încât, la finalul mandatului, Husul sã fie “schimbat la fatã“ în totalitate. Primarul Ciupilan, artizanul acestor idealuri ale mandatului 2008 - 2012 si-a propus sã facã ceea ce nu s-a reusit a fi fãcut în toti cei 18 ani postdecembristi: conform planificãrii în cauzã (accesibilã pe primariahusi.ro), din 2009 pânã în 2012 se vor implementa proiecte si actiuni nu doar costisitoare, dar si aparent imposibil de terminat într-un timp relativ scurt. În termeni cât se poate de seriosi, executivul anuntã cã strãzile vor fi modernizate, se vor crea parcãri, sistemul de învãtãmânt va fi pus la punct, sãnãtatea va avea parte de investitiile mult visate, se vor crea locuinte pentru tineri, se vor începe programele de reabilitare a clãdirilor de patrimoniu, economia va fi sustinutã prin proiecte competente, parcurile se vor înmulti si, mai mult, mediul va fi protejat, iar turismul va înflori, pur si siumplu. Nici actiunile festivaliere, cu distractiile în stradã nu vor fi uitate, inclusiv pentru ele gândindu-se planuri de dezvoltare si sustinere în urmãtoarea perioadã. Si nu este o glumã, ci chiar o “strategie de dezvoltare localã a municipiului Husi pentru perioada programaticã 2007 - 2013“, în care se anuntã termene fixe pentru implementarea a câteva zeci de proiecte noi.

Si totusi, “Bucurestiul“ atentiona Primãriile sã reducã investitiile!

CURAJ Firesc, planul alesilor, desi asteptat si credibil, fie si numai la nivel de bunã intentie, contrasteazã cu vestile tot mai proaste despre criza mondialã. Edilii huseni însã, par a nu se teme sub niciun chip... Cerintele “Bucurestiului“, care atentiona si el, la rândul sãu, cã ordonatorii locali de credinte trebuie sã fie mult mai retinuti, atunci când vine vorba despre investitii, reducându-le pe cât posibil în 2009, pare sã nu fi avut ecou în rândul alesilor huseni. Cu optimism, “ai nostri“ cred cã se vor gãsi oricum bani: fie din bugetul local, fie din proiectele europene, fie din “alte fonduri“!

Primarul Ciupilan are nevoie de sustinerea husenilor!

MESAJE Consistenta planificare fãcutã de membrii executivului va trebui supusã discutiilor si aprobãrii edililor din Consiliului Local (CL), care o vor adopta sau.. nu. Parcã, pentru a nu avea emotii la urmãtoarea sedintã de Consiliu, dar si pentru a se asigura de sustinerea publicã, primarul Ciupilan i-a rugat pe cetãteni sã îi trimitã emailuri sau scrisori la Primãrie, cu opinia lor sincerã vis-a-vis de strategia lui pentru un Husi modern, realizabil în urmãtorii 3 ani. “Opinia husenilor conteazã“, s-a exprimat încrezãtor primarul cãtre electoratul care l-a trimis în fruntea urbei.

Sursa: Adevarul de Vaslui

Adventistii din Husi vor cimitir

Adventistii de Ziua a Saptea din Husi si-au înmormântat primul decedat din rândul comunitãtii, în cimitirul... neamenajat!

SITUATIE Pentru cã nu si-au amenajat cum se cuvine suprafata de teren datã de Primãria Husi pentru a-si face propriul cimitir, comunitatea credinciosilor adventisti de Ziua a Saptea a fost nevoitã sã îsi îngroape primul decedat din rândul membrilor sãi... în câmp! Locuitorii cartierului Dacia, cei în apropierea cãrora se aflã cimitirul ortodox Sfântul Toma, au reclamat faptul cã “un mort a fost îngropat pe câmp liber, tocmai dupã gardul împrejmuitor al cimitirului local“. Oamenii nu stiau cã portiunea respectivã a fost datã de Primãrie credinciosilor adventisti. “Noi am crezut cã este vorba despre o bãtaie de joc. Mormântul este departe, în câmp, dupã fosta fabricã de conserve si, normal, ne-am gândit cã nu se poate ca în Husi, oamenii sã fie îngropati oriunde. Zona nu pare a cimitir si de asta ne-am sesizat“, a spus Mihaela Baciu, 31 de ani. În urma unei cereri venite din partea conducerii Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea, în 2008, Primãria Husi a atribuit gratuit o bucatã de teren acesteia, pentru înfiintarea unui cimitir propriu. Suprafata este învecinatã cimitirului ortodox “Sfântul Toma“.

Sursa: Adevarul de Vaslui

Tânãr husean, mort într-un accident în Republica Moldova

TRAGEDII Sirul dramelor din familiile vasluienilor, provocate de accidente rutiere continuã în 2009! Un tânãr husean, în vârstã de numai 31 de ani, si-a gãsit sfârsitul în urma unui cumplit accident de circulatie, petrecut pe o sosea din Republica Moldova, pe data de 2 ianuarie.

Tânãrul a stat în comã profundã urmãtoarele zile într-un spital din raionul Strãseni, fãrã nicio sansã însã. Impresionat de caz, însusi consulul român la Chisinãu a venit la spital, pentru a se interesa de soarta compatriotului sãu. Familia victimei a spus cã ajutorul primit din partea Ambasadei României din tara vecinã, dar si a medicilor spitalului moldovean a fost deosebit, repatrierea trupului neînsufletit fãcându-se fãrã niciun fel de cheltuieli.

PARADOX Un husean angajat la o firmã de transport din Republica Moldova, Trans Ager SRL Chisinãu, sofer profesionist cu peste 10 ani de experientã a ajuns sã îsi piardã viata într-un accident rutier, în care, culmea, nu el se afla la volanul masinii! Îndreptându-se spre locul de muncã, pe data de 2 ianuarie, tânãrul Adrian Gâlcã, a luat din Vama Albita o masinã de ocazie, pentru a ajunge la Chisinãu. Autoturismul era condus de un cetãtean bulgar, care, la aproximativ 40 de kilometri de la iesirea din vama moldoveneascã, a pierdut controlul volanului, neadaptând viteza la conditiile de trafic. Masina s-a rãsturnat, iar între fiarele contorsionate, trupul românului a fost practic strivit. A fost dus la spitalul din Strãseni si în urmãtoarele zile, medicii de acolo au încercat sã îl trezeascã din coma profundã în care ajunsese. “Medicii de la Strãseni au depus tot efortul. Am fost acolo, am vãzut si se vedea pe fata lor cã le pare rãu cã un tânãr moare si nimic nu se poate face. Era prea sfãrâmat“, a spus, îndurerat, tatãl bãiatului, Ion Gâlcã.

Reprezentantii Ambasadei României la Chisinãu si medicii din Strãseni meritã toatã recunostinta!

OAMENI BUNI! Familia lui Adrian relateazã cum Ambasada României la Chisinãu, reprezentatã de ambasadorul Filip Teodorescu si de consulul Ion Nuica, s-a implicat imediat în aceastã situatie: “Domnul consul a venit, s-a interesat de noi. Chiar am fost impresionati. Apoi, la Ambasadã ne-au primit imediat, ne-au încurajat, ne-au fãcut actele în asa fel încât sã nu plãtim nimic. Le multumim foarte mult. Este foarte important, când ai o durere din asta, sã vezi cã cineva îti sare în ajutor“. Acesta a mai spus cã, de asemenea, nu se astepta ca medicii din Strãseni sã fie atât de omenosi. “Nici nu m-am asteptat ca medicii de la spitalul din Strãseni sã se poarte atât de frumos. Au depus eforturi sã-l salveze, dar nu s-a mai putut. Le multumim pentru tot“, a mai spus Ion Gâlcã.

Colegii din Moldova sunt asteptati la înmormânare!

Adrian Gâlcã era cãsãtorit de 10 ani, însã nu avea copii. Era de meserie sofer profesionist si de doi ani lucra la SC Trans Ager Chisinãu. Acolo si-a fãcut multi prieteni printre colegii de muncã. Când au auzit de tragedie, toti cei 30 de colegi au venit la Strãseni, pentru a-l conduce pânã la vama Leuseni. 5 dintre ei, care au avut pasaport, l-au însotit pânã acasã. “Astãzi, toti colegii sunt asteptati la Husi. Dupã ce ne vom mai linisti, vrem sã ne ducem sã ni se arate locul unde s-a petrecut accidentul, sã aprindem o lumânare, sã punem o cruce. Cã mai mult, nu mai avem ce mai face... „, au precizat, cu lacrimi în ochi, pãrintii tânãrului.

Sursa: adevarul de vaslui

Povestea unui „cinema“

NOSTALGII Chiar si acum, dupã ani întregi de când pe pânza albã a cinematografului “Dacia“ a rulat poate ultimul film, nu este husean care sã nu îsi aminteascã cu nostalgie de “bãtrânul cinema“, locul în care mii de oameni au râs, au plâns si au trãit momente emotionate din viata lor.

Fie ca era vorba despre pasiunea pentru filmele indiene sau românesti, fie cã însemna doar pretextul pentru întâlniri romantice între tineri, cinematograful “Dacia“ vuia de lume, la fiecare spectacol. S-au dus acele timpuri, iar astãzi, din clãdirea centralã între peretii cãruia aproape cã nu este husean care sã nu fi “ascuns“ mãcar o amintire frumoasã, a mai rãmas doar vechiul nume “Cinematograful Dacia“. Oficialitãtile spun astãzi cã el nu mai apartine municipalitãtii, iar sansele ca acolo husenii sã mai revadã filme pe marele ecran sunt, din pãcate, aproape nule!

PARADOX Când regizori români, precum Cristian Mungiu sau Corneliu Porumboiu, au reschis prin talent si muncã drumurile filmului românesc spre lumea largã, în cele mai multe orase din România, cinematografele continuã sã rãmânã goale si pãrãginite, de ca si cum acolo nu se mai poate întâmpla niciodatã nimic! Husul nu a fãcut exceptie, desi bãtrânul cinema a fost locul cel mai îndrãgit din oras zeci de ani la rând, pentru cã rãmânea singurul în care se putea râde din toatã inima la filmele cu Louis de Funès, locul unde curgeau lacrimi sincere la celebra peliculã indianã “Lantul Amintirilor“ si se revedeau cei mai îndrãgiti artisti români în creatii cinematografice inegalabile pânã astãzi: “BD la munte si la mare“, “Buletin de Bucuresti“, “Pistruiatul“ si, poate filmul cel mai vizionat, “Liceenii“! “Avem 17 ani si diriginte îmi era domnul Toma. Bun profesor, dar sever. Acesta ne cerea sã învãtãm si sã fereascã Dumnezeu sã ne fi vãzut pe la film, în timpul sãptãmânii. Pe vremea mea, cartea era o treabã serioasã. Îmi amintesc faptul cã atât de tare mi-am dorit sã vãd “Liceenii“ de vreo 5 sau 6 ori, cã searã de searã m-am dus la cinema. Ne ascundeam sã nu ne vadã cumva profesorii, cã o pãteam... Era frumos, a fost perioada romanticã a vietii. Acolo (la cinema) mi-am întâlnit sotul, mi-am întâlnit iubirea. Cum sã uit cinematograful?! Cine l-ar uita?! De 26 de ani aproape nu am mai fost în Husi, dar dacã as veni, as vrea sã vãd ce a mai rãmas din locurile pe care le-am îndrãgit. Frumoasele mele locuri natale“, îsi aminteste Ioana Prisecaru Donici, profesoarã universitarã la UMF Iasi, astãzi pensionarã.

În 1999, un film rula chiar si cu... 4 spectatori!

DECLIN Într-o declaratie de acum 9 ani, se poate vedea cum angajatii de atunci ai cinema-ului încercau sã tragã semnale de alarmã asupra declinului institutiei, însã nimeni dintre oficialii acelor timpuri nu au vrut sã îi ajute. “Am fãcut totul pentru a avea conditii bune pentru spectatori. E adevarat cã sala B aratã jalnic, dar aici s-a ajuns tot din cauza lipsei de educatie. Acum oferim conditii cu mult mai bune decât în lunile trecute. S-a ajuns la o întelegere cu chiriasul din sala A, care organizeazã acolo discotecã si care a fãcut o serie de îmbunãtãtiri în salã si în culise. Astfel, avem posibilitatea sã rulãm filme s în sala A, de luni pânã vineri, inclusiv. O reclamã recenã suna cam asa: «Sala A, Cinematograful Dacia, cãldurã si bar», deci am încercat orice numai sã aducem oamenii la film. Productii bune, noi, spectacole care se tin cu patru oameni în salã. Ultima duminicã (7 februarie, n.r.) trei spectacole: primul - 7 spectatori, al doilea - 9 spectatori si al treilea - 4 spectatori. În 1990, aveam si 500 de spectatori la sala A si B, la fiecare film. În aceste conditii dezastruase, pânã si edilii orasului nu sunt alãturi de noi. S-a stabilit impozitul pe clãdire la o sumã fabuloasã, 34 milioane, si nu s-a acceptat mãcar sã fie redus la 50%! Asta în timp ce un bilet de film costa 6.000 de lei, întreg si 4.000 de lei, cu reducere“, declara pe 10 februarie 1999, fosta coordonatoare a cinematografului “Dacia“, Rodica Râpanu.

Acum se vrea, dar nu se mai poate!

“Situatia cinematografului este incertã la momentul acesta. El apartine unei institutii din Bucuresti, iar autoritãtile locale nu au niciun drept asupra clãdirii. Înãuntru nu aratã chiar atât de rãu, s-a mai întretinut cât de cât, dar din pãcate, de vreo 4 ani, stã asa, pur si simplu... Se asteaptã o Hotãrâre de Guvern, prin care sã se decidã soarta a mai multor cinematografe din tarã, aflate în aceeasi situatie. Atunci se va vedea exact cum vor evolua lucrurile“, a explicat ieri, directorul Casei de Culturã Husi, Sergiu Gãinã.

Sursa: Adevarul de Vaslui