Elodia de la Husi

MISTER La Husi a fost descoperit scheletul unei tinere. Nimeni nu-si explicã cine este aceastã tânãrã femeie a cãror rãmãsite au fost descoperite în curtea unui localnic.

Confirmare macabrã în cazul oaselor descoperite în Husi, în urmã cu aproape 5 luni: Institutul de Medicinã Legalã Iasi a confirmat în aceste zile faptul cã rãmãsitele pãmântesti gãsite din întâmplare, în curtea unui om de afaceri husean, apartin unei tinere femei de o vârstã incertã (posibil între 15 si 18 ani, estimeazã specialistii), care a fost îngropatã acolo în conditii extrem de suspecte. Cel care a scos la ivealã scheletul, a declarat cã l-a gãsit la o adâncime de aproape 70 de cm. Localnicii cartierului Dobrina se declarã socati de cele adeverite de IML Iasi si nici mãcar cei mai bãtrâni din zonã nu pot da vreun detaliu despre o circumstantã ciudatã, care sã ducã la stabilirea adevãrului în cazul acestei morti. Nu au lipsit nici speculatiile pe marginea subiectului, unii „suspectând”, în mod cinic, posibilitatea ca scheletul anonim sã apartinã, de fapt, celebrei… Elodia!

SOC S-a confirmat faptul cã oasele descoperite în curtea omului de afaceri husean, Emil Enache, în urmã cu aproape 5 luni apartin unei fiinte umane, de sex feminin, care a decedat, dupã spusele specialistilor de la IML Iasi, cam în jurul anului 1993. Confirmarea acestui fapt a socat cetãtenii din cartierul Dobrina, care nici n-au bãnuit, atâtia ani la rând, cã lângã ei, la o adâncime de niciun metru sub pãmânt, se aflã aruncat trupul unei tinere de maxim 18 ani. Cel care a descoperit osemintele este un tânãr localnic, Paul Neamtu, tocmit de proprietarul terenului sã sape un sant pentru o aductiune de apã. Omul povesteste cã, dupã bãnuiala sa, cadavrul a fost pus ghemuit, într-un spatiu strâmt, fãcut la mai putin de un metru adâncime. Si-a dat seama încã din prima clipã, sustine acesta, cã acolo este vorba despre oase de om, pentru cã a asistat deseori la dezgropãri de morti în cimitir si a vãzut cum aratã scheletele umane. „Am dat cam 2 pene de hârlet si am vãzut prima datã un os de la picior. Am fost la dezgropat morti în cimitir si stiam cum aratã un os de om. Am anuntat imediat Politia. I-am spus si domnului Enache, care si dumnealui mi-a spus cã trebuie chematã urgent Politia. Au venit criminalistii si au luat oasele si dusi au fost. De atunci, din mai nimic nu am mai stiut. Azi (ieri, n.r;) am auzit cã era vorba de o fatã moartã”, a declarat Paul Neamtu.

Oamenii cred cã a fost vorba despre o crimã!

SUSPECTI Fãrã îndoialã, conditiile în care a murit aceastã tânãrã sunt pe cât de neclare, pe atât de dubioase. În anul 1993, când se pare cã a survenit decesul, terenul în cauzã era folosit pentru culturi agricole. Femeia care s-a îngrijit de suprafata în cauzã, luat în arendã dupã 1991, Alexandrina Iordache (64 de ani) sustine cã niciodatã nu a avut vreo bãnuialã, vreun semn cã pe terenul situat la câtiva metri de casa ei, s-ar afla cadavrul unei femei. „Nu îmi vine sã cred cã acolo, atât vreme, a stat un cadavru. Am avut pãmântul în arendã, de la proprietarul Emil Romila, un bãtrân cu probleme de sãnãtate. Era prea bolnav în 1991 si nu mai putea lucra pãmântul si ni l-a dat nouã. A fost arat de nenumãrate ori si mã întreb cum de nu a fost scos la ivealã?”, se mirã femeia. În plus, ea spune cã locuieste în acest loc din anul 1970 si niciodatã, dar niciodatã nu a existat zvonul vreunei disparitii misterioase în zonã. „Cred, dar este numai pãrerea mea, cã femeia a fost omorâtã în altã parte si adusã aici, cã altfel nu se explicã. Mã gândesc la faptul cã nici câinii nu au dat la oasele acelea si nu stiu cum a fost posibil acest lucru”, s-a mirat femeia. Politistii însã, nu au dat detalii privitor la eventuale suspiciuni de crimã în acest caz, dar ele existã. „Aici nu a fost niciodatã cimitir si nimeni nu ar fi avut un motiv sã îngroape vreo fiintã umanã în acest loc, dacã nu a vrut sã ascundã o crimã”, au spus localnicii.

„Trebuie fãcutã o slujbã pentru sufletul femeii”

CRESTINESC La gãsirea osemintelor, Paul Neamtu, tânãrul care a fãcut descoperirea, spune cã nu a apucat sã aprindã nici mãcar o lumânare, cum este crestineste, pentru cã Politia a ridicat prea repede rãmãsitele pãmântesti. Preotii cred cã o slujbã pentru sufletul persoanei decedate, oricine ar fi ea, trebuie neaparat fãcutã în acel loc. „Este foarte trist când cineva moare fãrã o lumânare si nu are parte de o înmormântare crestineascã. Cred cã oamenii de acolo ar trebui sã cheme pãrintele, catolic sau ortodox, nu conteazã (pentru cã toti suntem crestini si frati întru credintã) si sã citeascã rugãciuni, chiar si pentru un suflet necunoscut. Dacã s-a stabilit cã acolo a fost cadavrul unei fiinte umane, atunci trebuie fãcutã o slujbã. E pãcat sã rãmânã locul asa”, a precizat pãrintele Alexandru Vâjianu, inspector eparhial în cadrul Eparhiei Husilor.

Unii se tem sã nu fie chiar… Elodia!

Descoperirea scheletului nu a produs doar rumoare în rândul locuitorilor din cartierul Dobrina, dar a aprins si imaginatia multora. La auzul vestii, unii au început sã vinã cu bãnuieli, ajungându-se si pânã la vestita avocatã Elodia Ghinescu. „Poate sã fie chiar Elodia. Acum e posibil orice. Dacã a fost adusã aici cu vreo masinã, iar acum, ca sã nu se mai facã tam-tam, s-a spus cã oasele sunt vechi, de 15 ani. Când zic asta, mã bazez pe faptul cã la noi în cartier nu a dispãrut nimeni niciodatã, nu s-a auzit vreodatã de vreo moarte suspectã, de vreo fatã plecatã de acasã. Sunt oameni bãtrâni care spun asta. Si Politia ar trebui sã vadã care e adevãrul”, a cerut Florin Popa, 26 de ani.

„Acolo a fost lan de pãpusoi ani la rând”

Terenul unde s-a descoperit scheletul a fost revendicat si primit în baza legilor retrocedãrilor de cãtre un husean numit Emil Romila, în anul 1991. Înainte, suprafata situatã pe strada Dobrina, a apartinut de fostul CAP local. În anul 1990 (anul în care se bãnuieste cã ar fi fost îngropat cadavrul femeii ucise), conform declaratiilor celor care locuiesc de zeci de ani în zonã, suprafata de aproape 1,5 hectare ar fi stat nelucratã. Din 1991, Emil Romila devine proprietar de drept (ca mostenitor legal al terenului). Din 1991 si pânã în 1998, suprafata este lucratã, în arendã, de cãtre familia Alexandrinei Iordache. În jurul anului 1997 însã, proprietarul vinde câteva sute de metri pãtrati doctorului Tudor Stafie, care si-a ridicat ulterior acolo o locuintã. În 1998 decide sã vândã ce a mai rãmas din teren, aproape 700 mp, omului de afaceri Emil Enache, care, la rândul sãu, si-a ridicat si el o locuintã pe suprafata achizitionatã. Persoana care se pare cã a decedat în 1990 a fost îngropatã în suprafata de teren ce a fost vândutã în 1998 omului de afaceri Emil Enache.

Husul se modernizeazã iar husenii câstigã

CONCLUZII S-a finalizat campania “Husul se modernizeazã”, iar cea mai importantã concluzie venitã în urma acestor 11 zile, de sondare a opiniei publice locale, este cã husenii îsi iubesc cu adevãrat orasul, iar simtul civic stã în firea lor, atunci când vine vorba despre opinii sincere, transante, expuse în favoarea urbei natale.

Nu mai putin de 2565 de huseni au formulat cerinte care, în opinia fiecãruia dintre ei, vor duce la modernizarea Husului. Prin mesajele transmise politicienilor, localnicii le-au trasat acestora sarcini clare: curãtenia strãzilor, reabilitarea infrastructurii, extinderea retelei cu gaz metan în cartierul Corni, modernizarea pietii agro-alimentare si redeschiderea cinematografului Dacia. 3 dintre participantii mai norocosi ai acestei campanii au fost extrasi ieri, din urna cu toate pliantele, fiecare din ei câstigând câte un aparat de aer conditionat.

REALITATE Husenii îsi iubesc orasul, iar acest lucru este o motivatie suficient de puternicã pentru ca atunci când li se dã ocazia, ei sã îsi poatã arãta atasamentul fatã de urbe, fie si prin dorinte personale, exprimate public, care sã vizeze sperante sincere pentru un trai mai bun, pentru un oras mai frumos. În numai 11 zile, peste 2500 de huseni au avut ceva de spus, atunci când a venit vorba despre ce ar mai trebui fãcut ca Husul, în scurt timp, sã se transforme într-o urbe curatã, frumoasã si cu cât mai multi oameni care sã trãiascã decent. «Refacerea trotuarelor, construirea unui supermarket, amenajãri de parcuri, asta vrem », a scris Gioconda Benchea, domiciatã pe strada 1 Decembrie din Husi. «Vrem parcuri de joacã pentru copiii », a cerut si Stefan Gargalic. « Reparatii la casa de Culturã, vrem o grãdinã de varã pentru spectacole, vrem plantarea de pomi pe stradã, dar si întretinerea lor», a fost de pãrere Elena Rãpanu. «Cred cã politicul ar trebui sã se implice în extinderea retelei cu gaz metan în Corni si în toate cartierele mãrginase, nu doar în centru », a spus Cristina Daciu. Un sculptor, Ungureanu Ticu, chiar dacã este domiciliat în Duda Epureni, a vrut sã îsi epxrime opinia fatã de modernizarea Husului, un oras în care, sustine el, vine des. «Vã propun ridicarea unor troite monumentale, frumos sculptate, din stejar, ca o mãrturie a traditiilor si credintei noastre”. Luca Mariana, de pe strada Stefan cel Mare, a cerut celor responsabili un lucru cât se poate de firesc: “Eu mi-as dori sã obligati locatarii blocurilor sã repare tevile de la subsol, dar si sã zugrãveascã si sã tencuiascã blocurile, sã se mansardeze», spune huseanca. Au fost si pãreri hazlii, cum ar fi deschiderea unor bordelor sau a unor noi discoteci pentru discoteci pentru tineri. Politicienilor le-a fost dedicatã chiar si o poezie

Mii de huseni au vrut sã le traseze sarcini clare politicienilor !

OBLIGATII În toate cele 2565 de mesaje, husenii au ridicat cel putin 50 de probleme importante (înfiintarea de parcãri, reparatiile blocurilor, asfaltartea strãzilor, înfrumusetarea spatiilor verzi, înfiintarea parcurilor de joacã pentru copii, implicarea activã a autoritãtilor în sustinerea culturii locale, etc). În peste 70% dintre pliantele scrise de oameni se gãsesc mesaje special formulate pentru primarul Ioan Ciupilan, în care husenii aratã cã îl sustin în ceea ce vrea sã facã pentru Husi: «Domnule Ciupilan, sã faceti tot ce ati promis ; sã faceti canalizarea si asfaltarea strãzilor. Sã nu cumva sã uitati de cartierul Dacia, cã el a fost uitat si de fostul primar. Eu cred cã veti face treabã bunã, dacã o sã ascultati de cetãteni si nu de cei care nu trebuie”, a scris Marian Dicu, un husean din cartierul Dacia. În concluzie, campania «Husul se modernizeazã» a dat prilejul oamenilor sã se exprime, iar opiniilor lor sã fie cunoscute, absolut toate, de cãtre cei care le conduc destinele. Au existat si sceptici, fie din rândul politicienilor sau ale mass-mediei vasluiene, care nu au crezut în mesajul principal al aceastei campanii de sondare a opiniei publice, însã husenii, în marea lor majoritate, au arãtat cã, îndiferent de context, atunci când este nevoie de opinia lor pentru ca Husul sã cunoascã evolutia din partea celor care vor sã îsi asume acest lucru, ei se implicã si spun ceea ce au de spus. Mesajul transmis în scris de cãtre huseanul Ursu Constantin poate înlocui, cu formularea sa simplã si sincerã, orice concluzie elaboratã la finalul campaniei «Husul se modernizeazã»: «Pe mine nu mã intereseazã politica, dar mã intereseazã cã strada A.I.Cuza si strada Schit sunt numai gropi si vreau sã se facã ceva si pentru repararea lor. Dar si pentru parcul Cercetasilor sã se facã ceva. Vreau sã fie orasul mai frumos si strãzile cu flori mai multe. Atât vreau eu».

Au câstigat pentru cã au arãtat cã le pasã de orasul lor!

În urma extragerii de ieri, 2 septembrie 2008, la finele campaniei «Husul se modernizeazã», 3 participanti s-au dovedit nu doar cetãteni cu simt civic si dragoste pentru orasul lor, dar si norocosi. Bãlãuntescu Mihaela, strada Anton Sârbu, Maria Arion, strada Calea Basarabiei si Violeta Rusu, de pe strada Lt. Mucenic - sunt cele 3 persoane care astãzi, 3 septembrie, pot sã îsi ridice premiile de la sediul redactiei din Husi, strada Eroilor, nr. 15, la orele 12.00. Ele vor intra în posesia a trei aparate de aer conditionat.

MENTIUNE Norocosilor li se alãturã Mioara Mocanu, cea care a efectuat tragerea la sorti si care va avea parte de un premiu surprizã.

Edilii huseni au blocat preturile la transportul în comun

CERERE Concesionarul seviciului de transport în comun de pe raza Husului îsi doreste scumpirea cu 30 de bani, de la 1 septembrie, a pretului unei cãlãtorii, chiar dacã populatia orasului crede cã si vechiul pret, de 1 leu, ar fi „prea mare“. Firma în cauzã nu îsi justificã intentia prin eventuale îmbunãtãtiri ale confotului pasagerilor, dar îsi „scuzã“ cerinta prin aceea cã, la Vaslui si Bârlad, cãlãtoria a ajuns demult la 1,5 lei. Cel putin de data aceasta, edilii au dat dovadã de solidaritate socialã si nu i-au dat voie, deocamdatã, concesionarului sã umble la costuri.

CHELTUIALÃ Concesionarea din 14 martie 2005, a serviciului de transport în comun din Husi a fost, fãrã îndoialã, o mãsurã bunã, luatã de edilii fostului mandat. Microbuzele care au fost puse de atunci în circulatie au înlocuit o „masinãrie“ de culoare albastrã, extrem de veche, denumitã ironic de localnici „cursa Bombay - Calcutta“, datoritã asemãnãrii izbitoare cu vehiculele rudimentare din filmele indiene. Concesionarea s-a fãcut pe o perioadã de 5 ani, iar în contract se aratã clar faptul cã operatorul nu poate modifica preturile cãlãtoriilor decât cu acordul municipalitãtii. Din 2006, spune operatorul de trasnport în cererea adresatã edililor, nu s-au mai scumpit costurile cãlãtoriilor, motiv pentru care, de la 1 septembrie, este necesarã cresterea pretului de la 1 leu la 1, 3 lei. Cei mai afectati de majorarea în cauzã vor fi muncitorii care, desi stau în centru sau spre „Dobrina“, ei au slujbele în „Zona Industrialã“ a orasului. De asemenea, locuitorii blocurilor din preajma fostelor fabrici „Filatura de Bumbac“ sau „Moldotex“, vor avea de suferit de pe urma majorãrii, deoarece vor scoate mai multi bani din buzunar pentru a ajunge în piata centralã.

Pentru elevi, transportul intraurban trebuie sã fie gratuit!

FÃRÃ SOLUTII Edilii s-au vãzut „încurcati“ de cresterea de la 1 lei la 1, 3 lei si de aceea, nestiind sã dea un rãspuns clar, au preferat sã amâne luarea unei decvizii. Fostul primar Tudor Stafie a avut însã ceva mai mult de spus: „Vreau sã vã amintesc faptul cã în ceea ce priveste transportul în comun, noi avem o mare problemã: aducerea copiilor la scolile si liceele din centru, dar si transportul tuturor veteranilor sau pensionarilor cu probleme de sãnãtate spre centrul orasului. Noi nu am putut în mandatul trecut sã impunem operatorului sã transporte gratuit aceste categorii de persoane. Mai ales, problema copiilor este cea mai grea. În orasele mari, acolo unde Primãria are propriile mijloace de transport, copiii vin gratuit la scoalã, dar noi, deocamdatã nu avem pârghii legale. Poate reusim de acum înainte sã vedem cum facem ca elevii sã nu mai dea bani la transport spre unitãtile de învãtãmânt. Numãrul lor este destul de mare, iar legea nu permite subventionarea de la bugetul comun pentru astfel de situatii“, a spus fostul primar Stafie.

Dacã la Vaslui si Bârlad e scump, de ce n-ar fi si la Husi!?

În cererea de crestere a pretului cu 3000 de lei vechi, operatorului a mentionat, generic, doar aspecte ce tin de cheltuiala strict legatã de costurile de transport, fãrã a aminti si de eventuale îmbunãtãtiri ale confortului cãlãtorilor. „Solicitarea de la 1 leu la 1,3 lei este motivatã de cresterea semnificativã a pretului combustibilului, a pieselor de schimb pentru autovehicule si retributia personalului. Mentionez cã în judetul Vaslui, în municipiile Vaslui si Husi, tariful pentru o cãlãtorie este de 1, 5 lei“, a motivat operatorul de transport SC Anta ’95 SRL.

Gãini bãtrâne, la promotie!

BULUC Bãtaie pentru pãsãri vândute, la doar 5 lei bucata, în piata Husului! Localnicii, bucurosi sã dea peste un asa chilipir, s-au cãlcat în picioare, pentru a apuca sã târguiascã puii de gãinã. Cum s-a putut întâmpla ca un crescãtor de pãsãri sã îsi dea pe „mai nimic“ marfa, se explicã printr-un fapt mai putin obisnuit: „trebuie sã întinerim pãsãretul si, pentru cã nu am avut programare la un abator specializat, am preferat sã le vindem vii“.

AGLOMERATIE Marfã bunã, la pret mic! Asa s-a dat zvonul în piata Husului, ieri, când o masinã încãrcatã cu pãsãri vii, a ajuns la fata locului. În doar câteva minute, s-a fãcut o îmbulzealã cum numai înainte de 1989 se putea vedea prin preajma fostelor „Alimentare”. Vânzãtorii ambulanti abia fãceau fatã multimii care le-a înconjurat masina. Tipete, înjurãturi si larmã generalã! Câteva femei au pornit un adevãrat scandal, pentru faptul cã un bãrbat a îndrãznit sã se strecoare în fatã. „5 lei ! Pomanã curatã! Puii sunt vii. Sunt buni. Merge de mâncare“, a spus unul dintre fericitii care a apucat sã ia 8 pãsãri. Atât de vehementi erau cumpãrãtorii, încât nici cei doi politisti, aflati „cu treburi“ prin piatã, nu s-au implicat în potolirea spiritelor. „Lumea se calcã în picioare si ei stau si se uitã”, comentau femeile.

Super ofertã, de nevoie!

EXPLICATII Firma care s-a gândit sã facã aceastã „pomanã” husenilor este din Vaslui. Conducerea ei a explicat cã pretul extrem de mic pentru un pui de aproape 700 - 800 de grame, doar 5 lei, se datoreazã unei „urgente“ care a fãcut ca, de voie, de nevoie, puii sã fie trimisi pe piatã. „De nevoie mai mult, i-am dat la acest pret. Puii sunt foarte frumosi, însã nu am gãsit un abator care sã îi taie. La abatoare este aglomeratie si tãierile se fac pe baza unor liste. Noi am avut nevoie urgent sã întinerim pãsãretul si de aceea a trebuie sã îi scoatem la vânzare pe acesti pui, dacã de tãiat nu a fost unde“, a declarat directoarea societãtii vasluiene, Elena Ivanov.

Mai mult, aceasta a declarat cã astãzi va mai trimite spre Husi alti 2000 de pui. „Da, stiu cã s-a vândut foarte bine. S-a cam îngrãmãdit lumea, pentru cã pretul era foarte bun“, a mai spus doamna Ivanon.

Pãrintele Vâjianu va reprezenta CL-ul la Seminarul teologic «Sfântul Ioan Gurã de Aur» Husi

ATRIBUTII Înaintea începerii noului an scolar 2008 - 2009, alesii Husului si-au împãrtit responsabilitãtile în ceea ce priveste buna functionare a unitãtilor de învãtãmânt locale, fie scoli, licee sau grãdinite. Consiliul Local si-a desemnat reprezentantii în consiliile de administratie, respectiv în comisiile pentru evaluarea si asigurarea calitãtii în educatie (înfiintare în baza ONU 75/2005). Astfel, Gheorghe Hoha a fost ales sã fost “sfãtuitor” la liceul “Cuza Vodã”, institutie pe care a si condus-o ani în sir (cu rezultate, ce-i drept, foarte bune). Georgeta Giosu a primit sarcina de a reprezenta Consiliul Local la Scoala de Arte si Meserii «Sfânta Ecaterina». Victor Blãnaru a fost delegat la Scoala 2, Cosmin Murgulet la Scoala 4, Florin Gavrilescu, la Scoala 5, iar doctorul Tudor Stafie a primit în grijã Gimnaziul «Anastasie Panu» (Scoala 3). Asa cum era de asteptat, preotul-consilier Alexandru Vâjianu a cãpãtat atributii clare în institutia care îi reprezintã, de altfel, si domeniul în care activeazã. În comisia pentru evaluarea si asigurarea calitãtii în educatie, dar si în consiliul de administratie al Seminarului teologic «Sfântul Ioan Gurã de Aur», Alexandru Vâjianu va avea un cuvânt important de spus, în urmãtorii patru ani.