CONFRUNTAREA

TOT MAI APROAPE Doi luptãtori, un singur învingãtor. Peste mai putin de 48 de ore, zeci de mii de alegãtori din Colegiul Deputat Husi sunt chemati sã decidã care le va fi deputatul pentru urmãtorii 4 ani. Principalii combatanti din Colegiul de deputati Husi, liberalul Marian si pesedistul Cãciulã sunt în fata unui examen decisiv.

Cea mai aprigã luptã electoralã din judet, fãrã îndoialã, este la Husi, unde douã personaje cunoscute în zonã, deputatul Dan Marian (PNL) si afaceristul Aurel Cãciulã (PSD) se înfruntã pentru postul de deputat pentru urmãtorii 4 ani. De o lunã de zile, zona Colegiului de deputati Husi a devenit un adevãrat câmp de luptã „galben-rosu“. O notã proastã pentru PSD, care a înteles sã lupte în „campania de idei si proiecte“, cu sarmale, mici, vin si tarafe de lãutari, lucru specific acestui partid. Nu mai putin adevãrat este si cã, în zona Husi, activistii PSD s-au dat la atacuri barbare asupra materialelor de campanie ale PNL, ceea ce spune multe despre teama pesedistilor fatã de ideea cã ar putea fi învinsi în alegeri. În fata examenului decisiv, cei doi candidati ies în fata electoratului cu „arsenalul“ de promisiuni si... protocoale! În timp ce deputatul Marian vorbeste despre proiecte si finantãri, Aurel Cãciulã îsi continuã „campania de proiecte“, anuntând cã va chema ziaristii si amicii de partid la un chiolhan de pominã, dupã ce va afla cã a câstigat. Unde? La cabana din pãdurea Dobrina, unde Cãciulã a cãrat zeci de masini de asfalt din banii contribuabilor, pentru a evita noroaiele de pe drumul de acces spre vila de protocol.

Dan Marian:

„Am contribuit decisiv la modernizarea Husului“

Rep.: Cum a trecut aceastã campanie peste deputatul Dan Marian, candidatul PNL pentru un nou mandat în colegiul Husi?

Dan Marian: A fost o campanie antrenantã, cu multe bune si rele. Sunt într-o formã maximã, chiar dacã în ultimul an de zile am trecut prin douã campanii electorale, mã refer la cea pentru europarlamentare, dar si la cea pentru presedintia Consiliului Judetean Vaslui. Acum, sunt la final de campanie pentru un nou mandat de deputat, în plinã fortã. Toatã aceastã putere provine de la ambitia mea, de la dorinta mea de a face lucruri minunate pentru municipiul Husi, pentru comunele din zonã.

Rep.: Ati mers prin sate zi de zi. Ce vã spun oamenii? Ce îi nemultumeste cel mai mult?

Dan Marian: În perioada aceasta de patru ani de zile, cât am fost deputat, am fost permanent în mijlocul oamenilor. As putea spune cã problemele sunt aceleasi în fiecare localitate. În primul rând, vorbim de starea drumurilor, care în continuare este una deplorabilã. E vorba, în special, de drumurile sãtesti si comunale. În unele sate e nevoie urgentã de aductiuni de apã, de canalizãri si statii de epurare, dar cred cã de departe, cea mai importantã problemã este nevoie stringentã de locuri de muncã.

„Echipa primar-deputat-senator“, vitalã pentru Husi

Rep.: În ce mod echipa primar-deputat, primar-senator ar trebui sã functioneze si ce se poate face la Husi din acest punct de vedere?

Dan Marian: Acest slogan “echipa primar-deputat-senator“ este initiativa mea si m-as bucura dacã toti candidatii la o functie în Parlamentul României ar prelua acest mesaj si ar întelege cã nimic nu se va putea face dacã între cei trei nu existã coeziune, spirit de echipã si dacã cei trei nu vor lucra timp de patru ani spre binele comunitãtii. Mi se pare absolut normal sã fac o echipã cu senatorul Cristian David, ministrul MIRA, cât si cu fiecare dintre primarii din acest colegiu. În mod deosebit, echipa primar Ioan Ciupilan-deputat Dan Marian-senator Cristian David s-a dovedit a fi una eficientã, chiar dacã facem parte din partide politice diferite. În aceastã campanie, am lãsat deoparte orgoliul ce ne caracterizeazã pe fiecare dintre noi si care provine din sustinerea partidelor politice din care facem parte. E bine pentru huseni cã acest municipiu se modernizeazã. În aceastã varã am pornit proiecte importante. Mã refer aici la reabilitarea, extinderea retelelor de aductiune de apã si canalizare în întreg municipiul Husi, astfel încât, în urmãtorii 2-3 ani de zile nu va exista locuintã care sã nu fie bransatã la sistemul de aductiune cu apã sau la canalizare. E un proiect mare, de 20 milioane de euro. E o mare mândrie pentru mine ca husean sã fac ceva pentru semenii mei.

Rep.: Ati alocat bani pentru Episcopia Husilor, dar si pentru biserica catolicã. Ne puteti spune care a fost gândirea deputatului Dan Marian vizavi de aceastã alocare destul de consistentã, ati fost informat de conducerea Episcopiei de nevoile bisericii?

Dan Marian: Nu e prima datã când ajut Episcopia Husului. Guvernul Tãriceanu, în acesti patru ani de zile, a alocat fonduri substantiale pentru lãcasele de cult, pentru reabilitare sau modernizare. Trebuie spus cã judetul nostru detine în portofoliu un numãr important de mãnãstiri si lãcase de cult, deosebit de frumoase, încãrcate de istorie, care trebuiesc sustinute din punct de vedere financiar. E un proiect pe care l-am initiat cu mult timp în urmã. Si atunci când am luptat pentru sefia CJ, am avut un astfel de punct special adresa acestui domeniu. Alocarea bugetarã care a fost fãcutã nu cu mult timp în urmã, de 8 miliarde de lei vechi pentru Episcopia Husului, cât si de 1 miliard de lei pentru biserica „Sfânta Maria“ din cartierul Corni, constituie parte a unui proiect mai amplu, care îmi apartine si pe care doresc sã îl continui.

Soseaua de centurã, un vis care va deveni realitate

Rep.: Una dintre promisiunile dvs este ca Husul sã aibã o sosea de centurã. Când se va întâmpla acest lucru si care sunt pasii care trebuie parcursi pentru a îndeplini acest obiectiv?

Dan Marian: Întotdeauna evit sã folosesc cuvântul „promisiune“. Întotdeauna îmi asum angajamentul privind anumite proiecte. Unul dintre proiectele cu o însemnãtate deosebitã pentru municipiul Husi este si acesta privind soseaua de centurã. Stim prea bine cã si actualul primar, domnul Ioan Ciupilan, a prezentat în campania sa electoralã acest proiect. Acesta va fi dus la bun sfârsit datoritã implicãrii dlui ministru Cristian David si vreau sã vã spun cã sursa de finantare o constituie Programul Operational Sectorial, Axa Prioritarã Transporturi, prin care se vor folosi fondurile europene, fondurile structurale. În prezent, acest proiect se aflã pe masa de lucru a Guvernului, va fi înaintat cãtre Comisia Europeanã spre aprobare. Eu sunt optimist din acest punct de vedere. Sunt convins cã dacã vom avea în continuare parlamentari care vor sti sã se batã, aceastã sosea de centurã se va realiza. Timpul estimativ este undeva la 4-5 ani.

Rep.: Spuneati cã în cei patru ani de mandat, împreuna cu senatorul Cristian David, ati adus 9.000 de miliarde de lei. Sunteti multumit de modul cum s-au investit acesti bani pânã acum?

Dan Marian: Aceastã sumã, alocatã de Guvernul Tãriceanu în perioada 2005 - 2008, este de trei ori mai mare decât suma alocatã de toate guvernele care s-au perindat la conducerea tãrii în perioada 1990-2004. E o sumã impresionantã, cu care s-au pus în practicã mai multe proiecte. Vorbim de reabilitarea scolilor, a grãdinitelor, dotarea lor. De asemenea, vorbim despre aductiuni de apã, canalizãri, de reabilitarea sau constructia, acolo unde a fost cazul, a podurilor si a podetelor, în special în mediul rural. Vorbim de marele proiect Aquavas, în care e inclus si municipiul Husi, proiectul de reabilitare a sistemelor de apã si canalizare din Vaslui, Bârlad si Negresti în valoare de 57 miliarde de euro. Lista investitiilor ar putea continua. Am putea vorbi si de drumuri, de drumuri judetene, care au fost reabilitate sau sunt în curs de reabilitare. Alte proiecte importante sunt în lucru. As aminti aici aductiunea de apã în comunele Duda Epureni, Drânceni, Stãnilesti, Fãlciu. Pentru acestea si pentru multe altele trebuie sã ne zbatem sã le asigurãm finantarea.

„Candidatii PSD lanseazã promisiuni fãrã acoperire“

Rep: Ce trebuie fãcut în continuare pentru ca aceste localitãti rurale sã creascã, asta pe baza lobby-ului pe care-l puteti face la Bucuresti?

Dan Marian: Judetul Vaslui a avut parlamentari de-ai casei, nãscuti, crescuti si care locuiesc aici încã din 1990. Din pãcate, toti acestia la un loc, au fãcut foarte multe promisiuni în campaniile electorale si nu s-au tinut de cuvânt. Si acum se practicã acelasi lucru, în special din partea candidatilor PSD, oameni care desi nu au habar cu ce se mãnâncã aceastã meserie, as putea spune, se lanseazã în promisiuni fãrã acoperire. Atrag atentia cã eu personal am avut nevoie de cel putin un an si jumãtate pânã sã mã acomodez, sã învãt ce înseamnã aceastã meserie, de parlamentar. Sunt multi deputati si senatori care si-au dorit sã facã ceva pentru judetul lor, dar nu au reusit. Este si o artã care are secretele sale si, din pãcate, nu toti cei care se aflã în aceastã posturã au reusit sã facã ceva. Îmi aduc aminte de spitalul din Husi. În 1991 au demarat lucrãrile de constructie aici. Pânã în 2005, alocãrile au fost insignifiante si erau destinate conservãrii constructiei. În momentul în care împreunã cu ministrul Cristian David am decis sã investim în constructia acestui spital. Sã stiti cã nu a fost usor, dar am gãsit solutiile si în curând vom avea un nou spital municipal, în care s-au investit în ultimii 3 ani în jur de 200 miliarde de lei. Datoritã acestor lucrãri, dar si medicilor competenti de aici, la Husi se vor acorda servicii de calitate.

Rep.: Credeti cã aceastã crizã economicã va lovi grav industria Husului? Ce mãsuri a luat Guvernul Tãriceanu pentru a preîntîmpina o cãdere a economiei? Cât de mult sã se teamã oamenii cã vor rãmâne fãrã locul de muncã?

Dan Marian: Nu stiu dacã în momentul de fatã putem vorbi de o recesiune economicã în România. Trebuie însã sã gãsim metodele de a preveni aparitia acesteia. Avem în municipiul Husi companii private care sunt strâns legate de firme din Italia, în mod special, si mã refer aici la cei care produc în lohn. Cred în continuare cã industria localã se poate dezvolta. În niciun caz nu cred cã trebuie sã ne gândim la aparitia acestui fenomen, somajul, la nivelul municipiului Husi. Existã premisele cã vor apãrea noi locuri de muncã. Sperãm ca investitiile guvernamentale sã creascã, si nu vorbim doar de scoli, drumuri, sosea de centurã, ci si de constructia autostrãzii de pe culoarul IX Paneuropean. Toate acestea vor atrage ca un magnet investitori. Husenii sunt gospodari si vor sã munceascã. Nu putem sã ne punem semne de întrebare cu privire la cãderea economiei municipiului Husi. Eu personal, spre exemplu, am o fabricã de pufuleti, unde la ora actualã avem peste 100 de angajati. Desfacem produsele fabricate în Râsesti, comuna Drânceni, în toata tara. Ca mine sunt multi altii. Se dezvoltã, le creste cifra de afaceri, se angajeazã oameni, se plãtesc salarii. Nimeni nu îsi permite sã nu creascã productivitatea muncii si salariile angajatilor. Oamenii de afaceri de la noi îsi doresc sã aibã companii sãnãtoase, cu fortã de muncã stabilã si calificatã.

Rep.: De ce vã temeti?

Dan Marian: Cu sigurantã, de Dumnezeu. În rest, tot ce mi-am propus sã realizez depinde numai de mine, de modul în care mã comport, de modul în care stiu sã conving locuitorii din Colegiul Husi sã voteze pentru binele tuturor.

Aurel Cãciulã: „Nu am niciun merit în rezultatele la alegeri, e meritul PSD“

Rep: Domnule Cãciulã, am dori sã facem un interviu pe final de campanie, în care sã prezentãm câteva gânduri de-ale dvs, vizavi de colegiul în care candidati.

Aurel Cãciulã: Sã auzim.

Rep: Care sunt cele 10 proiecte ale dvs. pentru Colegiul Husi?

Aurel Cãciulã: Cele 10 proiecte? Da’ nu ati citit nicãieri care sunt cele zece?

Rep: Nu, am fost ocupat cu alte lucruri.

Aurel Cãciulã: Cele zece importante ale lui Cãciulã, nu?

Rep: Da.

Aurel Cãciulã: Deci, primul ar fi cresterea pensiilor la 45% din salariul mediu pe economie. Subventii pentru agriculturã - 1500 de lei la hectar cultivat. Sistem propriu de pensii si asigurãri de boalã pentru lucrãtorii agricoli din zonele necooperativizate. Pentru tineri, 200.000 de locuinte. Alocatia de stat pentru copii - 200 RON pânã la vârsta de 18 ani. Bursa pentru studenti...

Rep: Nu vã supãrati, dar dvs. îmi cititi din oferta nationalã a PSD. Oamenii din zona Husi ar dori sã stie ce veti face pentru ei, dacã veti ajunge deputat.

Aurel Cãciulã: Da? Sã vã spun ale mele. Deci, când vorbim de locuinte vorbim de zece scãri de bloc pentru zona Husi..

Rep: Deci, sustineti cã veti face zece scãri de bloc la Husi?

Aurel Cãciulã: Da, acum patru ani am fãcut 12, acum vrem cel putin zece.

Rep: Pãi, dvs. ati fãcut blocurile ANL, cã asa s-ar întelege din ceea ce spuneti?

Aurel Cãciulã: Eu fãceam parte din PSD, când s-au construit blocurile la Husi.

Rep: Ati avut vreo contributie la acele blocuri?

Aurel Cãciulã: Bineînteles, am fost si eu la Bucuresti cu ceilalti, la negocieri. Banii nu cad asa din cer, trebuie sã-i miste cineva de acolo.

Rep: Sã lãmurim si un alt aspect. Ati afirmat cã aveti merite în asfaltarea strãzilor din Husi, începute acum.

Aurel Cãciulã: Sunt consilier local, ati uitat de asta.

Rep: În ce fel ati contribuit, cã oamenii ar trebui sã fie informati dacã Aurel Cãciulã a intervenit în vreun fel?

Aurel Cãciulã: Deci, când vin niste bani în buget, trebuie aprobat si dirijat spre ceva, da?

Rep: Spuneti doar cã au fost bani în buget, nu? Ati avut vreo contributie, ati ajutat cu ceva la aducerea acestor fonduri?

Aurel Cãciulã: Banii au fost, deci este vorba de acelasi proiect care era în urmã cu 5 ani de zile, s-a tinut licitatia, am mai spus-o de atâtea ori si ati auzit-o.

Amator de limbi strãine

Rep: Ati scris în CV cã stiti patru limbi strãine.

Aurel Cãciulã: Acolo, nu ati citit clar ce scrie. E vorba de patru limbi strãine, dar numai notiuni elementare.

Rep: Dacã vã pun o întrebare în limba englezã, îmi spuneti cum se traduce?

Aurel Cãciulã: Ce sã-mi spuneti, cã nu sunt obligat sã rãspund. Nu vreau sã faceti misto de mine.

Rep: Dar e foarte important ceea ce vreau sã vã întreb...

Aurel Cãciulã: Eu nu consider cã e important, nu vreau sã rãspund la aceastã întrebare.

Rep: Am înteles. Nu vreti sã ne rãspundeti nimic la chestiunea cu limbile strãine.

Aurel Cãciulã: Ce cuvânt vreti? Ia spuneti.

Rep: Am pregãtit o chestiunea simplã: I want to win on Sunday (Vreau sã câstig duminicã, n.n.)

Aurel Cãciulã: Mai spuneti o datã.

Rep: I want to win on Sunday.

Aurel Cãciulã: (se gândeste) Vreau sã câstig duminicã.

Rep: Vedeti, nu era greu.

Aurel Cãciulã: Nu, nu era greu, dar nu sunt la scoalã acum. Stiu din limba englezã, mai stiu si germanã, cã am lucrat în Germania, dar nu stiu literar germana, mai stiu si spaniola si portugheza, suntem latini si se potrivesc una cu alta.

Rep: Chiar stiti sã vorbiti în portughezã?

Aurel Cãciulã: Stiu câteva cuvinte în portughezã. Din spaniolã...

Rep: Unde ati învãtat portugheza?

Aurel Cãciulã: Poate nu stiti cã am lucrat un an în Portugalia. În Portugalia, chiar am avut afaceri.

Rep: Cum vã mai merg afacerile, cu atâta campanie electoralã?

Aurel Cãciulã: De douã luni de zile, nu mai pot sã fac afaceri. Nu are cine le coordona, au mai fost si unele presiuni, asta e situatia.

„Nu e meritul meu, e al PSD“

Rep: Domnule Cãciulã, dacã nu erati la PSD, credeti cã aveati acelasi scor cu care vã lãudati acum?

Aurel Cãciulã: Nu, nu, fãrã doar si poate meritul este al partidului, nu al meu. Cinstit vorbind, meritul principal este al Partidului Social Democrat, nu al lui Aurel Cãciulã.

Rep: Este si meritul dlui Vasile Mihalachi (presedintele Consiliului Judetean, n.n)? Am înteles cã a stat zi de zi pe colegiul dvs.

Aurel Cãciulã: Dl. Mihalachi? Dl. Mihalachi a fost o singurã zi, la care am fost în patru comune când a cântat fanfara, la Arsura, Bunesti si la Lunca Banului (!?, n.n.). În rest, nu-mi amintesc sã fi fost pe aici în altã zi dl. Mihalachi nu-mi amintesc sã fi fost pe colegiul meu. Nu cu mine. Bine, cã ne-am consultat, am vorbit si m-a ajutat. Normal cã este o personalitate, dl. Mihalachi, este presedintele Consiliului Judetean.

Rep: Puteti paria cã veti ajunge deputat, în acest moment? Sunteti atât de sigur?

Aurel Cãciulã: Nu, nu. Stim cã stãm foarte bine, cã mi-am fãcut treaba, la modul serios, dar sã bagi mâna în foc pentru asa ceva, nu e de bãgat.

Rep: Cine o sã-l voteze pe candidatul Aurel Cãciulã? Pensionarii, oamenii de la tarã, cei din municipiul Husi?

Aurel Cãciulã: Trebuie s-o luãm pe cãprãrii. Ce înseamnã partea de la tarã, or sã mã voteze din toate categoriile sociale, inclusiv din învãtãmânt si inginerii.

Rep: De ce spuneti cã inginerii or sã vã voteze?

Aurel Cãciulã: Pentru cã am stat de vorbã cu inginerii, în orice localitate am fost. Multi auziserã de mine, dar trebuiau sã vadã ce si cum, sã vorbeascã cu mine. Dar, eu în precampanie am vorbit cu ei, cu tot ce înseamnã persoane cu studii superioare.

Rep: Când vorbiti de ingineri, la cine vã referiti?

Aurel Cãciulã: Ingineri din agriculturã, din diferite domenii. Am gãsit si multi colegi pe zonã, nu mai vorbesc cã eu sunt din Lunca Banului, de la Otetoaia. La Berezeni, sunt foarte multi care mã cunosc de când mã duceam la liceu, la Bârlad, la Fãlciu e mai greu, care a fost mai departe de Husi, unde în afarã de primar si viceprimar putini mã cunosteau.

„Am pregãtit masã dupã alegeri“

Rep: Pe Husi cum stati? O sã fiti votat sau nu?

Aurel Cãciulã: Pe Husi, garantez cã iau multe voturi. Asa mi-a spus Miticã Buzatu. Vã spun de ce: eu am lucrat la Petal, unde au lucrat 30% din bãrbati înainte de 1989. Am vorbit cu ei, am tinut legãtura, de multe ori îi ajutam cu bani la salarii, de la firmã la firmã, si bãietii nu au uitat.

Rep: Ce veti face prima datã, în momentul în care veti afla cã ati câstigat? Care va fi primul lucru?

Aurel Cãciulã: Primul lucru care-l voi face va fi sã mã duc sã mã odihnesc. A doua zi, la ora 1.00, am întâlnire cu toti prietenii, cei care m-au ajutat în campanie si altii din presã, în Lohan, acolo (la vila de protocol din pãdurea Dobrina, n.n.), am pregãtit camere, masã, e normal sã-i omenesc pe oameni, sã le multumesc, sã-mi cer scuze dacã i-am jignit, stiti cã în campanie te mai enervezi, îti mai iesi din fire si posibil sã fi jignit pe cineva, si pe urmã la treabã. Dacã am sã câstig, plec în concediu o sãptãmânã sau 10 zile, dacã nu câstig o sã stau la Husi, cã o sã creadã oamenii cã am fugit.

„Voi vota pentru modernizarea drumurilor“

Rep.: Vã propun un exercitiu de imaginatie. Este 30 noiembrie, e trecut de ora 8.00, împreunã cu familia si prietenii vã îndreptati cãtre sectia de votare. Pentru ce anume veti vota?

Dan Marian: Voi vota pentru modernizarea drumurilor, voi vota pentru aductiuni de apã si canalizãri, voi vota pentru gazul metan, voi vota pentru atragerea investitiilor guvernamentale si private, voi vota pentru crearea de locuri de muncã sigure si bine plãtite. Voi vota pentru modernizarea mãnãstirilor si lãcaselor de cult, voi vota pentru o viatã mai bunã pe care trebuie sã o asigurãm si persoanelor în vârstã, voi vota pentru constructia unui sediu al Asociatiei Pensionarilor Husi care sã gãzduiascã si un oficiu local al Casei de Pensii, voi vota pentru grãdinite si scoli. Voi vota pentru continuarea acestei mari investitii privind constructia spitalului municipal din Husi, voi vota pentru continuarea lucrãrilor la campusul scolar de la liceul Cuza Vodã, voi vota pentru viitorul nostru si al copiilor nostri. Ar fi bine ca cetãtenii care se vor prezenta la vot pe 30 noiembrie, sã punã stampila pe candidat, nu pe partid. Dupã patru ani de guvernare liberalã în care s-au adus investitii de peste 9.000 miliarde de lei vechi, mai sunt cetãteni nostalgici dupã perioada demult apusã a comunismului. Am încredere cã oamenii vor vota cu persoanele tinere, ambitioase, cu experientã în chestiunile administrative, nu neaparat politice. Pe 30 noiembrie, îmi doresc foarte mult, sã fie votat omul, nu partidul.

„Am trimis salariatii în concediu plãtit“

Rep: Vã sperie criza economicã?

Aurel Cãciulã: Criza nu mã sperie, pentru cã sunt pregãtit. Sunt pregãtit, am fonduri proprii, mã sperii pentru oamenii de rând. La mine e problema cã, cum-necum, o sã reduc activitatea dacã e nevoie. Dar, sper sã nu fie nevoie.

Rep: Vã trimiteti salariatii acasã?

Aurel Cãciulã: Deocamdatã, i-am dat în concediu plãtit, pânã termin campania si o sã vãd cum fac, dupã 1 decembrie. Vorbim de sectoare: de mobilã, de constructii, de aluminiu. Nu am trimis pe nimeni în somaj tehnic, eu am trimis în concediu de odihnã cam 10 persoane, iar ceilalti i-am folosit la lipit afise, bannere, la alte minuni, ca sã câstige mai usor, adicã sã-i am cumva sub control.

Dan Marian

Puncte slabe - este un om dintr-o bucatã si nu-si menajeazã niciodatã adversarii politici în bãtãlia electoralã. Din aceastã perspectivã nu a reusit niciodatã sã facã întelegeri în negocierile politice. Acest lucru s-a vãzut în varã, când desi a obtinut al doilea scor la presedentia Consiliului Judetean, nu a reusit sã obtinã postul de vicepresedinte. Atunci i s-a reprosat de cãtre cei de la PSD, cã nu i-a menajat în campanie.

Puncte tari - a obtinut finantãri-record pentru zona Husi, demonstrând abilitate în negocierea fondurilor de la Guvern, a obtinut rezultate foarte bune la alegerile din varã, cu un numãr record de primari alesi în cele douã tururi de scrutin si este printre putinii politicieni nealiniati.

Aurel Cãciulã

Puncte slabe - numele afaceristului husean este legat de o serie de scandaluri cu fonduri publice, este un om care pozeazã în intelectual, fiindu-i rusine cu trecutul sãu de strungar de la Petal. Dupã Revolutie s-a lansat în afaceri, dar a esuat cu productia, întorcându-se din nou la comert. Dupã ce si-a cumpãrat o diploma de studii superioare, acum incearcã marea cu degetul si vrea sã obtinã de la Chisinãu diploma de doctor în economie, pentru a se autointitula „dom’ profesor“. Mergând mai departe cu supraaprecierile despre propria sa persoana, Aurel Cãciulã încearcã sã-si atribuie toate realizarile Husului, de la gaz metan pânã la construirea de blocuri ANL si asfaltarea drumului european. Argumentul sãu e hilar. Spune cã a fost consilier local când s-au realizat aceste proiecte si cã este de la PSD. Ca om de afaceri a fost perspicace, acumulând o avere impresionantã -terenuri si imobile- folosindu-se de functia de consilier local. În perioada cât a fost Stafie primar, afacerile sale au înflorit.

Puncte tari - Are bani, nu se lasã usor doborât de greutãti, nu are scrupule si se foloseste de orice ca sã ajungã în vârf. Îsi doreste cu orice pret sã ajungã un lider politic.

Sursa: Adevarul de Vaslui